The Roots - The Tipping Point

Scris pe 27.09.2004 de Nevrotik

Ideile, produsele, mesajele, comportamentele se pot împrastia uneori ca virusii, constituind epidemii sociale, iar momentul în care ating apogeul se numeste "punct critic". Aceasta este teoria lui Malcolm Gladwell sustinuta în cartea sa despre natura schimbarii – "The Tipping Point" sau "Cum lucrurile mici pot face diferenta". De exemplu, cum poate o persoana bolnava sa genereze o epidemie sau cum poate un client multumit sa umple mesele libere ale unui restaurant printr-o reclama favorabila. Sunt comportamente aparent nesemnificative, dar care pot genera o schimbare majora. Acelasi "punct critic" este înglobat (deloc întâmplator) în numele ultimului album al trupei The Roots si chiar în coperta, ce prezinta o fotografie posterizata a faimosului Malcom Little – aka Detroit Red – traficant de droguri si mare amator de jocuri de noroc. Poza dateaza din 1946 si a fost facuta în momentul arestarii acestuia sub acuzatia de tâlharie. În timpul detentiei, Malcom s-a convertit la islamism, si-a alipit numelui un "X" si, din 1952 (anul eliberarii sale) pâna în 1965 (anul mortii), si-a dedicat viata înfaptuirii schimbarii sociale. Momentul arestarii în 1946 constituie punctul sau critic personal. Atunci a încetat sa mai fie Detroit Red si a devenit Malcom X, un factor cheie al revolutiei din 1960.

Într-un fel sau altul, probabil ca The Roots si-au simtit aproape momentul de cumpana, desi acesta se putea sa fi trecut deja, daca ne gândim la lansarea si succesul (atat critic, cât si comercial) lui Things Fall Apart acum 5 ani. Daca nu a fost cazul, cel putin conceptul Roots si-a atins atunci maximul, conturând si identitatea trupei: versuri inteligente, combinate cu fundaluri jazzy ale caror tendinte abstracte nu au fost vreodata prea accesibile. Dar ajungând la Phrenology, semnele de întrebare au depasit cu mult pe cel din numele lui ?uestlove. Ramasi fara Malik B, trupa a importat un chitarist, Ben Kenny (plecat între timp la Incubus) si nenumarati invitati, pentru a acoperi o oarecare lipsa de creativitate. Figura nu a tinut în totalitate, în ciuda celor doua succese de radio, The Seed (2.0) si Break You Off. Drept urmare, se poate spune ca grupul începuse sa dea unele semne de slabiciune, cautând raspunsul întrebarii: "Ce urmeaza pentru noi?" Dar iata-i acum cu o doza mare de optimism si un concept deosebit de ambitios (vezi Star/Pointro: "Up against the clock and damn near outta time/ The tippin' point has arrived and that's the bottom line/ To all my peoples, the stars, it is our time to shine.")

MC-ul Black Thought pare sa-si fi pierdut din vigoarea si forta cu care scuipa la microfon si, desi rimele lui sunt înca ascutite, contin nenumarate clisee. Or fi Roots exponentii rapperilor inteligenti, dar este oare neaparata nevoie sa ne aminteasca neîncetat, aproape obsesiv de acest lucru? Majoritatea pieselor sunt fie pline de autoflatari, fie de satire la adresa industriei muzicale sau a glorificarii unei culturi criminale (Don't Say Nutthin); altele au o accentuata tenta politica, punând pe tapet probleme precum abuzurile politiei sau dreptul de a avea arme – referiri directe la filmul documentar al lui Michael Moore, "Bowling for Columbine" (Guns Are Drawn), razboiul din Irak si goana dupa petrol (Why? What's Going On?) ori reprezinta un omagiu adus "scolii vechi" (Boom!, The Mic (Hidden Track), Web). Pe de alta parte, momentele lirice înca solide nu întâlnesc o coloana sonora pe masura, noile acompaniamente muzicale ale lui Thought însumând un amalgam de compozitii variate mai putin inspirat, ce abordeaza totul de la jazz, funk, rock, pâna la reggae, chiar si disco. De exemplu, sample-ul de pe Everyone Is a Star (luat din Sly & The Family Stone) este combinat cu un beat retardat gen Timbaland, rezultând un amestec nedigerabil. Pe deasupra, piesa e prelungita inutil, atingând aproape 8 minute. În "esecuri la nivel de productie" se mai înscriu Somebody's Got to Do It (un fel de ravas educativ a lui Thought catre descendentii sai), Guns Are Drawn (o încercare reggae total aiurea) sau I Don't Care (cu un refren cântat de ceva artist neo-soul demn de un hit P. Diddy-escian, ce te face sa te întrebi daca nu cumva ai gresit CD-ul). Pare inimaginabil sa auzi asemenea minunatii din partea unei trupe ca The Roots, dar dupa o documentare mai atenta, lucrurile nu sunt chiar atât de socante. Tot Roots au fost cei ce au asigurat orchestratia lui Jay-Z la MTV Unplugged sau lui Eminem pentru live-ul de la premiile Grammy. Daca la acestea mai adaugam si faptul ca labelul Geffen a refuzat sa lanseze solo-ul lui Black Thought când era finisat pana la cel mai mic detaliu, cerându-i apoi un altul dupa ce a înghitit MCA (fostul label al trupei), rezultatul este normal, as zice eu.

În ciuda tuturor argumentelor pro si contra, la sfârsitul zilei, dupa câteva auditii, esti putin dezamagit. Albumul nu se ridica la ambitioasele aspiratii ale titlului, fiind departe de a genera o schimbare majora sau o epidemie sociala, dar si mai rau e ca nu se ridica nici macar la standardele cu care ne-au obisnuit precedentele albume. Sa-l declari debarasabil ar fi prea mult, pentru ca nu e deloc. Ca si experienta auditiva, este decent. Dar poate ca pe viitor vom primi mai multe din partea unora care pot da mai mult...

Alegerea recenzentului:
Web

Sharkey & C-Rayz Walz Are... - Monster Maker

20.11.2007

Spre deosebire de celelalte recenzii realizate acestui album, prezenta nu incepe prin a-l compara cu St. Elswhere-ul duo-ului Gnarls Barkley oricat de inevitabil ar fi presupusul paralelism. [citeste]

DJ Krush - Stepping Stones: The Self Remix Best

27.09.2006

Unii artisti adopta consistenta ca fundament al carierei, altii, tocmai schimbarea permanenta, temandu-se probabil de alura confortului si a unei posibile stagnari generate de acesta. Pentru [citeste]

Rahzel - Rahzel's Greatest Knockouts

10.11.2004

Dupa aproape cinci ani de la excelentul debut solo Make the Music 2000, Rahzel – "The Godfather of Noyze" – se întoarce pentru a instaura al doilea descalecat al [citeste]

The Prodigy - Always Outnumbered, Never Outgunned

07.10.2004

Anul 1997. Având la activ doua albume foarte bine primite atât de critici cât si de public, milioane de fani în toate colturile lumii, precum si reputatia de a fi [citeste]

DJ Krush - Zen

15.03.2003

Krush este unul dintre putinii DJ din "tara soarelui rasare" primiti cu bratele deschise de comunitatea hip-hop internationala si în special de cea nord-americana. Începând [citeste]

The Roots - The Tipping Point

Rating: 3.2/5

Data lansarii: 2004

Label: Geffen Records

Tracklist:

103. Star/Pointro
104. I Don't Care
105. Don't Say Nuthin'
106. Guns Are Drawn
107. Stay Cool
108. Web
109. Boom!
110. Somebody's Gotta Do It
111. Duck Down!
112. Why (What's Goin' On?)