Sharkey & C-Rayz Walz Are... - Monster Maker

Scris pe 20.11.2007 de DJ Strike

Spre deosebire de celelalte recenzii realizate acestui album, prezenta nu incepe prin a-l compara cu St. Elswhere-ul duo-ului Gnarls Barkley oricat de inevitabil ar fi presupusul paralelism. Monster Maker - produs de Sharkey in colaborare C-Rayz Walz isi trage ma degraba seva din randurile unui roman ca Tropicul Cancerului a lui Henry Miller, dat fiind ca linia definitorie a albumului: "Lumea e un creator de monstri!" reproduce aceeasi idee enuntata de scriitorul american in cartea din 1934: "Lumea e un cancer care se mananca pe el insusi..."

Autorii acestui LP se numara printre acei artisti underground pentru care obtinerea unei expuneri mainstream sau a unui contract cu o casa de discuri gigant pare inevitabila si iminenta. Din pacate, in cazul de fata inevitabilul se lasa asteptat de cativa ani si probabil se va mai lasa o perioada de timp. De o parte, in spatele butoanelor, se afla Sharkey - mai putin cunoscut ascultatorilor hip-hop, acesta e un producator muzical ce si-a inceput cariera alaturi de The Crownsayers - fiind fondatorul grupului din Washington DC. Trupa nu reuseste sa scoata nici un album din pricina discutiilor divergente avute cu managerii label-ului Elektra Records, ceea ce va duce ulterior la anularea contractului dintre cele doua parti. Incidentul ii destrama pe The Crownsayers, insa il impulsioneaza pe Sharkey, care alege sa continue pe cont propriu, schimband label-ul, astfel ca la scurt timp se regaseste in registrul celor de la Babygrande. Pe 25 mai 2004 debuteaza cu Sharkey's Machine, avandu-i ca invitati printre altii pe Cannibal Ox, Jean Grae, Grand Puba, The Pharcyde sau Zooks, remarcandu-se mai apoi intr-un top 10 al celor mai bune albume ale anului realizat de The Washington Post. De cealalta parte, in fata microfonului, C-Rayz Walz e responsabil de aversele de rime, semnatarul Def Jux aflandu-se in 2007 la cel de-al V-lea proiect. Din pacate, reputatul MC din NY a avut parte de un car de belele in ultimii doi ani: "Am avut probleme cu casa de productie, mi-a fost modificat contractul, albumul nu s-a vandut la fel de bine precum am crezut, mi-am pierdut toate bunurile din magazia studioului, inregistrarile, muzica si practic intreaga munca a vietii mele. Tot ce mi-a mai ramas sunt casa, hainele si cd-urile." Si cum toate astea nu erau de ajuns au urmat altele: "Mi-am concediat managerul, turneul mi-a fost amanat, fratele meu a fost omorat vara trecuta; trebuia sa ma duc la priveghi tocmai de ziua mea. Inca ma aflu in proces cu mama fiului meu pe care nu l-am vazut de luni de zile. Deci am toate motivele sa cedez nervos."

Conceptul de baza al intregului album e tratat inca de la inceput, This Ol' Twisted World surprinzand 2 interventii ale lui C-Rayz ce descriu degringolada omenirii cauzata de sistem, metamorfoza omului in monstru dupa fiecare esec al vietii, in timp ce Sharkey da frau liber unei fuziuni simfonice "up-tempo" de genuri muzicale din care nu lipsesc corurile gospel, armoniile organice, beat-urile boom-bap sau acordurile funk. In ciuda temei abordate ritmul sustinut si atitutinea pozitiva domina productia albumului. Jumping Off at the JumpOff, il prezinta pe maestrul de ceremonii dand tonul petrecerii cu o suita de versuri nu tocmai demne de statutul unui campion al duelurilor in rime: "When I'm in the club/ I come here to party/ Up-rock the party/ Drink some Bacardi". Atmosfera boogie e intretinuta de un remake marca Sharkey, dupa hit-ul reggae Electric Avenue al lui Eddy Grant, de aceasta data autorul lui Year of the Beast livrand un catren ceva mai decent: "Out in the street there's violent beats/ Helicopter birds, rhino Jeeps/ Scuffed-up shoes from tyrant's feet/ No peace when the wino speaks", insa ringul de dans se incinge cu adevarat odata cu revarsarea din boxe a avalansei de tobe de pe We Speak Animal.

Creatorii monstrului isi dezvaluie in cateva ocazii si fetele intunecate. Hotararea cu care cei doi au rezistat in timp, pentru as croi asemeni unei armate propria cale prin industria muzicala e unul dintre subiectele de pe My Way - un crossover dinamic ce transpira in acelasi timp a indie, elctro si hip-hop. Obsesiva linie melodica si refrenul ("You said you'd never give it up/ I think you will boy/ I'll bring some pain to the pictur / Yes, I think you will!") de pe Pain to the Picture are la baza de fapt un episod dintr-un show TV in care un baiat amuteste dupa ce e martor la o crima. "Intregul episod baiatul nu scoate o vorba, deseneaza niste imagini prostesti, ignorandu-i pe politistii care incercau sa comunice cu el. Era atat de frustrant incat iti venea sa-l iei la suturi pe copil", se destainuie Sharkey intr-un interviu acordat publicatiei Washington City Paper. Pierderea faimei si gloriei sunt temele principale dezbatute pe Loss of Niche de catre C-Rayz Walz si invitatul Zooks care isi intra rapid in rol lansand diverse persiflari catre adrese necunoscute: "Few cats create they niche with true style/ That's why I'm still Shining like Shelley Duvall". Lista colaborarilor o include si pe Maia Banks, a carei voce melodioasa isi face aparitia pe 2 piese: Might She Shoot - ce trateaza drama unei femei lipsite de resurse economice ce nu isi permite cumpararea medicamentelor necesare si Forgotten - ocazie cu care solista vocala raspunde acuzatiilor aduse de Walz unei foste iubite. That Moment Before Crazy reprezinta apogeul procesului de creatie, monstrul prinzand viata in timp ce creatorii sai, asistati de Vast Aire, o iau razna abuzand intelectual sintetizatorul, tobele sau microfonul.

Concluzia franca e ca Sharkey si C-Rayz Walz au creat acest LP ca o refulare artistica, cu scopul de a-si racori creierele si de a scadea presiunea generata de diversele probleme din viata de zi cu zi. Pentru ambii, Monster Maker a fost un experiment, ce s-a dovedit: reusit - daca e sa privesc din prisma lui Walz, care nu a mai avut pana acum un album atat de bine produs; promitator - din perspectiva lui Sharkey, care a reusit sa se adreseze si sa-si expuna talentul unui areal mult mai mare de aceasta data; interesant - daca e sa-i intreb pe directorii economici ai Babygrande.

Alegerea recenzentei:
Might She Shoot
My Way

Dub Sonata - On The Arm

28.09.2007

Intr-o discutie amiabila despre noile aparitii hip-hop de peste ocean, pronuntarea numelui lui Dub Sonata nu starneste tipicele reactii "euforice" insotite de exclamatii sau epitete [citeste]

Wisemen - Wisemen Approaching

18.04.2007

Dupa ce a facut cunostinta cu industria muzicala americana si a produs piese pentru RZA si Masta Killa dar si pentru alti afiliati Wu, precum Black Market Militia, Hell Razah ori Blue [citeste]

The Prodigy - Always Outnumbered, Never Outgunned

07.10.2004

Anul 1997. Având la activ doua albume foarte bine primite atât de critici cât si de public, milioane de fani în toate colturile lumii, precum si reputatia de a fi [citeste]

The Roots - The Tipping Point

27.09.2004

Ideile, produsele, mesajele, comportamentele se pot împrastia uneori ca virusii, constituind epidemii sociale, iar momentul în care ating apogeul se numeste "punct critic". [citeste]

Sharkey & C-Rayz Walz Are... - Monster Maker

Rating: 3.8/5

Data lansarii: 2007

Label: Babygrande

Tracklist:

01. Birth of Ratto di Laboratorio
02. This Ol' Twisted World
03. My Way
04. Pain to the Picture
05. Jumping Off at the Jump Off
06. Electric Avenue
07. Might She Shoot
08. We Speak Animal
09. Forgotten
10. Loss of Niche
11. That Moment Before Crazy
12. Slim Chances