Polyrhythm Addicts - Break Glass...

Scris pe 21.05.2007 de InKha D

Daca la auzul sintagmei "polyrhythm addicts" multi se vor gandi la "ritmul polifonic" al sunetelor telefoanelor mobile sau, cei cu mai multa absorbtie a limbii universale, chiar la "dependenta", Polyrhythm Addicts este numele unei trupe nascute in leaganul culturii Hiphop din New York. Dar sa nu credeti ca-i o trupa oarecare... Fiind stabilite aspectele primare ale compozitiei numelui, putem deslusi urmatoarea enigma in dezvaluirea identitatii acestui grup. Din nou, daca la o simpla privire a ilustratiei de pe coperta va ganditi la o combinatie dintre Fugees ajunsi la varful carierei si The Funky Four + 1 prezenti cu un album pe piata, atingeti direct punctul fierbinte al descrierii. Prin 1999, geniul creator al lui Vincent Williams - alias DJ Spinna - nu se mai putea exprima solitar si hotaraste sa puna bazele primului sau proiect de trupa underground impreuna cu MC-ii Apani B. Fly, Mr. Complex si Shabaam Sahdeeq. Cele 10 track-uri ale "bombei" EP-ului Rhyme Related si single-ul de promovare Not Your Ordinary (- initial, piesa era semnata Mr. Complex, dar suna atat de "fresh" incat o colaborare era de neconceput) ii propulseaza la un inalt rang in acea perioada. Mixtura beat-urilor old-school ale lui Spinna si inovatiile individuale ale celor trei MC-i sunt mai mult decat evidente, lucru semnalat chiar de ei - "These are not your ordinary three emcees". Afinitatea muzicala a trupei pentru colaborarile cu Pharoahe Monch se intrezareste de pe-acum, artistul fiind prezent pe ambele materiale. Labelul Nervous Records esueaza in a-i convinge pe membri in ideea unei promovari agresive, asa ca Polyrhythm Addicts cad in extrema trupelor care dupa un album se evapora. Aparent! Dupa opt ani insa, timp in care grupul s-a sters din mintea multora, LP-ul Break Glass... - scos de aceasta data sub egida celor de la Babygrande Records - reuseste sa incante din nou urechile "evoluatilor", dar ii poate gadila si pe cei straini colaborarii celor patru. Totusi, o mica schimbare apare in componeta trupei. Apani B. Fly Emcee (cu aparitiile sale pe Infectious de la Jigmastas - un alt "carbune transformat in aur" de catre Spinna - Internal Affairs al lui Pharoahe Monch sau pe Traffic-ul lui MF Doom) se vede inlocuita cu remarcabila Tiye Phoenix. Artista de la Rawkus Records se impune ca o amazoana in cadrul trupei dar, desi m-as fi asteptat sa participe si la productie, castigatoarea festivalului Meet the Producers Beat Battle Invitational din 2006 il lasa pe Spinna sa duca "greul". Motivele pentru care Apani nu mai face parte din revolutia "poliritmatilor" din 2007 sunt necunoscute, dar si lipsite de importanta avand in vedere ceea ce urmeaza.

Un volum decent, lumina Soarelui ce se joaca printre jaluzele, un pahar de lapte si auditia CD-ului poate sa inceapa. Un intro ramane tot un intro. Cum se cuvine in lumea civilizata, Tiye Phoenix face onorurile, introducandu-l pe Spinna pe fundalul unor linii clasice de bass si tobe, pentru ca apoi sa paraseasca scena printr-un fade-out care ma face sa reflectez asupra spuselor sale - o fi oare "complex context"? Nu trec 5 secunde si primesc raspunsul, Smash fiind o lovitura de gratie prin care declaratia de principii a celor de la Polyrhythm Addicts prinde viata. Prin "Real recognise real/ You know the deal", Mr. Complex ne asigura de venirea unor noi "serifi in oras". "You know it's funky, funky, funky 'cause you heard it from Tiye Phe'/ The jam that y'all lovin' don't be gettin' no airplay" - primul vers al femeii-MC, adaptat dupa "iubaretul" LL Cool J si a sa No Airplay (Mr. Smith 1996) - reprezinta un semn al stimei pentru veteranii in materie de Hip-Hop de care trupa va da dovada. Tobele dramatice amintesc de marsul unei fanfare, alimentate fiind din plin de rimele si tehnica piperata de grandomanie, ego-rap si o alternanta intrebare-raspuns, destul de sacaitoare. Totusi invocatia lor ma duce involuntar cu gandul la o prestatie a lui Don Baxter in care pustii din public erau intrebati de "gangster": "Cine va pune sa va...?", iar raspunsul era se la sine inteles. Continuam in forta - energia din Kerosene se simte inca de pe primul scratch al lui DJ Spinna (manevra rar intalnita de-a lungul materialului) cu sample din vocea regretatului Ol' Dirty Bastard. "It's the return of the super-group/ Reminiscence of the Cold Crush/ Not many out there can f*** with the four of us [...] I'm diagnosed positive, I'm lirically sick - 6, slick/ Paragraphs boom like Apolodor/ Murder every burried cats/ Why - cause their style is soft" si atmosfera ia foc, MC-ii completandu-se liric intr-un rap crud care curge pe unele dintre cele mai dure tobe concepute vreodata de DJ-ul din Brooklyn. Absenta lui Apani B. e total eclipsata de vulcanul interior al acestei producatoare, cantarete (- Tiye Phoenix, care-si realizeaza debutul cu ajutorul celor de la Reflection Eternal) si pianiste in grupul instrumental Soulful Symphony. La un moment dat, realizez satira facuta de Mr. Complex: "We were compared to the Fugees, but all of us can rhyme/ It's time I murder shit and have a marvellous time". Melodia aduna toate elementele de care hip-hop-ul duce lipsa in 2007: un flux verbal caracterizat prin dexteritate, o productie fara inovatii ieftine si subiecte care nu abordeaza vesnica apocalipsa muzicala cu care ne confruntam de cativa ani incoace. Shabaam Shadeeq, prin talentul narativ de care da dovada, explica felul in care ar trebui sa ne bucure simplitatea complexa a vietii: "Every day is a birthday cause we're all alive/ Get rich or live doin' it/ That's why we try/ In the best situations to get by/ Cause I don't wanna die in these streets over a beef/ I just wanna be with hot chicks and fat beats", facand totodata trimiteri la exponenti gen 50 Cent si ecuatia lor din care moartea nu se reduce.

Urma mix-tape-urilor in genul Fuelled For the Future (2003) apare evidenta pe mostra vocala aleasa pentru debutul piesei Reachin'. Vocea inconfundabila a lui Pharoahe Monch isi semnaleaza prezenta mentinand constanta energia, dar intr-o maniera mai agresiva decat o facea pe Take Me Home de pe Rhyme Related-ul din 1999. "Faraonul" indeamna din nou la ridicatul mainilor, lucru pe care il fac si eu, incercand o transpunere psihica intr-un concert live in care cei cinci ar "rupe scena". "Inteleptul strazii", Shabaam, isi nareaza experientele personale datorate timpului petrecut in spatele gratiilor, dezamagirea relatiilor interumane si luciferii din interiorul fiecaruia pe Ugly World. Locul dinamismului initial e luat incet de melancolia alimentata de chitara electrica de pe fundal. Desi track-ul ilustreaza o lume bacoviana, vocea surprinzator de calda si flow-ul lui Tiye Phoenix ("You'd like to take my kindness as a weekness/ Try to take my vagina as a wetness/ You should take it from my rhymmin' - I'm a genius/ And just 'cause ya' rappin' on Adidas/ I should not be confined because you're being lied by you're penis") nu ma fac decat sa-i prevestesc acestei Maestre de ceremonii, daca nu o coroana, macar o diadema pe cap.

Inregistrat in intregime in studioul Thingamajig Lab din Brooklyn (New York, SUA), materialul de fata patrunde in ambianta stilului veteran, aducandu-l din meandrele anilor '90 pe incomparabilul Large Professor. The Purist se dezvaluie ca si alegerea perfecta pentru nostalgicii care stiu aprecia un flux si un instrumental hipnotic care te fac sa simti funk-ul prin toti porii. Cei trei MC-i reamintesc despre efortul sisific al unora in a imita puristii in materie de Hiphop, insa fara sorti de izbanda. Insiruirea unor titluri (LP + single-uri) ale Perioadei de Aur a hip-hop-ului semnate A Tribe Called Quest, Main Source, Brand Nubian, Organized Konfusion, EPMD, Grand Puba, Slick Rick, Bizz Markie, KRS-One & Marley Marl, Public Enemy, Paul Wall, Queen Latifah si, nu in ultimul rand, "Run DMC's ridding the Caddy's/ The first record I brought - King of Rock - was my joit/ I say this only to say: I don't get that feeling from a lot of artists today" glorifica anii '80-'90. Nici Polyrhythm Addicts nu este o trupa infiintata "ieri, in scara blocului" - DJ Spinna a produs pentru Mr. Complex, dar si pentru clasicul 5 Star Generals al lui Shabaam Sahdeeq inca din 1995, iar Tiye a inceput sa "reprezinte scena" prin mix-tape-ul Black Athena. Finalul piesei e intregit de prezenta caracterizata prin chill-ul specific aparitiilor semnate Extra P: "I'm runnin' like a hundred yard race for the touch-down/ Spinna gets back to the ruff sound/ They see my clench now/ I have them duck down". Tiye Phoenix (nume ce provine din asocierea numelui bunicii faraonului Tutankhamon -Tye - si a pasarii care se reinventeaza constant - Phoenix) da dovada de un erotism vocal aparte, astfel incat iubirea isi face incet loc pe Break Glass... Jocul chitarii-bass, usurinta cu care aceasta piesa s-ar putea canta live si subiectul abordat, ma duc cu gandul la piesele pe care fostii indragostiti si le dedica la posturile radio. Auditia incepe sa devina relaxanta. Fara sa se departeze de ideea iubirii, Goin Down continua motivul dragostei, dar de aceasta data, a celei impartasite. Piesa invoca versuri-simbol semnate LL Cool J, Foxy Brown, ATCQ, Tone Loc, Jay-Z, The Notorious B.I.G., Sir Mix-A-Lot sau Flip Mode Squad, iar producatorul ne transpune in vraja noptilor cu lumanari aprinse si caldura interioara. "Tiye-Phoenix Applebum, you gotta put me on" ne sugereaza ca Gaze Scarlett (alter ego-ul ei pe refrene) poseda un posterior pe masura tehnicii sale vocale. Evolutia, schimbarea si reinventarea prin care a trecut trupa in ultimii ani se reunesc pe Revamp sub forma unei melodii pline de feeling. Auditia LP-ului a luat o intorsatura sentimentala spre deosebire de energia agresiva cu care a debutat. De aceasta data, Polyrhythm Addicts ne invita in lumea lor interioara, Thoughts of You fiind un regret al comportamentului deviat fata de o persoana iubita. Daca abilitatea lui Spinna la pupitru ramane diafana pe We Kno, conexiunea prin frecventele FM cu Planet Asia stabilesc o oarecare normalitate in aglomeratia de tobe prezente. Pe langa prestatia de 10 puncte a "originalei Pocahontas" - "One chance to bless/ No time to rest/ Poly, we got next/ We're irreplaceble - to the left, to the left/ These flows are all relative/ Folks are all gelosy" si a invitatului de pe Coasta de vest - "Precise like a needle shot/ Think twice, think not/ You're fuckin with the cream of the crop/ Straight out the jewellery box/ Hip-hop - I'm simply the boss/ On that next shit/ 20th Century Fox/ West, west - you talk shit/ Get ya next slick/", restul par niste eunuci.

Sahdeeq declara in nenumarate interviuri ca Polyrhythm Addicts duc o lupta pentru "salvarea hip-hop-ului", iar tot ceea ce trebuie facut in acesta directie ar fi sa spargi fereastra de siguranta si sa dai drumul la creatia celor patru demiurgi. Probabil de aici s-au inspirat dand titlul materialului (Break Glass... - rom. Sparge fereastra). Cum "gheata" a fost anterior sparta de "zei", geamul a ramas singura optiune... Problema pe care si-o pune majoritatea apare si pe refrenul celui de-al 14-lea track: muzica nu va seca niciodata, atunci ce impiedica in a face un Hiphop de calitate? Lirica lui Phonte (Little Brother) rezolva dilema - "It's off the wall, don't lost the call/ I do it for me, to give it to y'all/ And if anybody's about to feel that shit, man/ We don't make music 'cause we live that shit"! Fundalul e asigurat de instrumentalul clasic care imbraca fluxul verbal al celor patru MC-i. Nu ma zgarie nici macar un sunet din tot ceea ce aud. Spinna revine cu bass-ul sau cunoscut, mereu proaspat. Fiecare dintre cele patru puncte cardinale freamata de magia cvartetului care se asociaza cu ele pe Four Corner. Prolificul imbinator de beat-uri isi dovedeste inca o data calitatatile pe ultima piesa a albumului. El nu este singurul care exceleaza, iar Shabaam si Complex desi o "dau greu", tot Tiye ("Hey, yo - Tiye Phoenix, no other/ Ladies are cold crushers/ I'm reminscence of the Mecca and the Soul Brothers") aduce prospetimea, sexualitatea moderat agresiva a limbajului si mostra muzicala ce invoca in continuare feminitatatea. Albumul se incheie ciclic cu un skit care prezinta momentul in care exponentii sexului tare o descopera pe cea din urma. Daca scopul lui Mr. Complex, DJ Spinna si Shabaam Sahdeeq era de a cauta o femeie-MC care sa-i completeze, ei bine si-au gasit una care sa-i eclipseze. Observ ca volumul meu e sarit de jumatate, paharul cu lapte e tot atat de plin si Soarele parca nu vrea sa apuna...

Break Glass... constituie dovada evolutiei trupei Polyrhythm Addicts din bine in aproape clasic. Intoarcerea muzicala la versul si instrumentalul provenite din adancul sufletului nu are cum da gres, mai ales in sovaielnicul an 2007. Nu sunt adepta Hiphop-ului mort si nu poate decat sa ma bucure auditia - desi mai rara ca deobicei - a unui album care-mi livreaza ceea ce muzical imi lipseste. Cu toate ca in ultimii ani DJ Spinna "s-a jucat" cu muzica electronica, beat-ul crud, focalizarea pe clasicul boom-bap si cei trei MC-ii de prima clasa sunt garantii unui album hip-hop pur si simplu pur. Ceea ce nu a fost spus, ramane de ascultat...

Alegerea recenzentei:
The Purist
Thoughts of You

Pharoahe Monch - Desire

15.09.2007

Cineva imi spunea odata ca un lucru poate fi perfect descris punctandu-i aspectele negative. In acest sens, il putem considera pe Pharoahe Monch unul dintre cei mai subapreciati MC-i. [citeste]

Hi-Tek - Hi-Teknology 2: The Chip

18.11.2006

Cu riscul de a apela la un cliseu, voi incepe aceasta recenzie prin vesnica referie la coperta. Nu din lipsa de inspiratie, ci din simplul motiv ca una bine gandita da, de obicei, indicii [citeste]

Polyrhythm Addicts - Break Glass...

Rating: 4.5/5

Data lansarii: 2007

Label: Babygrande Records

Tracklist:

01. Poly Poly
02. Smash
03. Kerosene
04. Zonin' Out
05. Reachin'
06. Ugly World
07. The Purist
08. Get Ghost
09. Goin Down
10. Revamp
11. Thoughts of You
12. We Kno
13. One Chance
14. What the Problem Is
15. It's My Life
16. Four Corners
17. Zonin' Out (Remix)
17. Poly Idol