Masta Killa - No Said Date

Scris pe 17.10.2004 de Nevrotik

Vreme de mai bine de zece ani, membrii Wu-Tang au trecut prin toate fazele evolutiei, atât solo cât si la nivel de grup, cu o singura exceptie în persoana celui de-al noualea – Masta Killa. În timp ce ceilalti dobândeau diferite apelative si porecle, consolidându-si imaginea, acesta ramânea marea enigma a clanului si, pentru multi, arma sa secreta.

Cunoscut publicului pentru o unica interventie pe Enter the Wu-Tang (Da Mystery of Chessboxin'), Masta a pastrat cu încapatânare misterul în jurul numelui sau, rezumându-se la sumare aparitii pe diferitele solo-uri ale colegilor. Acest LP de debut, amânat de câtiva ani, îsi face, iata, în sfârsit aparitia, când respectivii sunt aproape de nerecunoscut: Raekwon si Ghostface Killah si-au pierdut consistenta; Method Man se prostituiaza (fortat mai mult sau mai putin de Def Jam); RZA a luat-o pe cai laturalnice; ODB (lovit de paranoia) devine tot mai stânjenitor; iar U-God se cearta în public cu toti laolalta. Masta pare a fi tinut cont de aceste lucruri si încearca prin No Said Date sa redea numelui "Wu" stralucirea pierduta. Daca reuseste sau nu... discutabil.

Albumul este deschis în vechea maniera "Wu-Tang", cu un interludiu (Born Chamber) luat parca dintr-un film Kung-Fu destul de ambiguu, dupa care artistul îsi face introducerea pe Grab the Microphone ("Yeah, it's like salutation, greeting/ Ladies and gents, good evening/ I'm the speaker for the evening/ Get up out your chair, throw your hands in the air/ Have drinks on me, hit it slow, though/ Each to those, well potent/ Some particle, compound into one article/ The headline read, shall I proceed?/ Hell yeah, well let the turntable spin/ Like the chrome on the G wag' Benz, let's begin"). Totusi, cel putin sub aspect liric, nu este atât de grozav cum poate unii s-ar astepta. În rimele sale simple, el vorbeste despre cluburi sau face referire la "trigger", pe lânga acestea simtindu-se multe alte clisee. Beat-ul produs de Brock e sec si murdar, amintind de RZA în zilele sale de glorie. Si pentru ca tot veni vorba de RZA, acesta îsi face imediat simtita prezenta, asigurând productia pentru No Said Date cu un sound ceva mai ridicat în tempo si, asa cum ne-am obisnuit deja, celebra vioara melodica, asezata de aceasta data pe un sample ce îsi trage radacinile din Skew it on the Bar-B (Outkast). Este piesa care prefateaza cuprinsul albumului, din moment ce aici Masta ne înstiinteaza în mare asupra subiectelor ce vor fi abordate pe parcursul celorlaltor minute de auditie. Înca de la început, se remarca stilul sau sigur si relaxat, generos în autoflatari (unele îndreptatite) si livrari la persoana întâi. Autoflatarile pot fi observate cel mai bine pe Last Drink, unde, pentru prima data, vocea lui Masta domina negativul, scotându-l din calmul imperturbabil pe care îl afisase initial. Mathematics semneaza instrumentalul saturat cu sample-uri din filme cu arte martiale, dar si cu un "C'mon, c'mon" ce-l însoteste obsedant pe MC vers dupa vers.

Love Spell si Queen sunt genul de cântece cu mare priza la radio si în cluburi, fiind apreciate îndeosebi de catre domnisoare. Daca primul este destul de slab, cu un fundal R&B însotind loop-ul de baza (la rându-i cam monoton) si un refren expirat ("You can have everything/ Yeah, Yeah, Yeah/ Baby if you roll with me/ Yeah, Yeah, Yeah"), cel din urma pare mult mai reusit, atât la nivel de productie (semnata Tru Masta) cât si liric, amintind de Camay (cunoscuta piesa a lui Ghostface Killah). Spre deosebire de alte creatii ale genului, aici femeia este vazuta într-o lumina favorabila, calificativelor "bitch" sau "hoe", substituindu-li-se frumoase elogii.

Lasând la o parte femeile, avem neplacuta surpiza de a auzi progeniturile lui Masta pe urmatorul skit – The Future. Nu este o idee prea fericita si nici ceva deosebit de amuzant, ci doar un "filler". Dar pe masura ce înaintam, apar si piesele consistene iar odata cu ele, colaborarile. D.T.D. (Do The Dance) îi are pe Raekwon si Ghostface ca invitati si acestia livreaza unele din cele mai bune versuri ale lor în ani de zile, fapt explicabil si de posibilitatea ca înregistrarea sa fie datata cu ceva vreme în urma. Titlul poate induce în eroare, ducându-te cu gândul la un "club joint". Poate alta data, caci acum nu este cazul unuia... Artileria lirica grea vine însa din partea unor Wu-affiliates: Street Life si Prodigal Sunn pe track-ul Whatever. Ascultatorul se simte teleportat înapoi în vremurile lui Wu-Tang Forever, când a fi hardcore mai însemna ceva. Un sound dur pe alocuri, alert dar melodios si un Masta Killa în forma deosebita. Ramânem în aceeasi sfera hardcore, deoarece urmeaza Secret Rivals si Digi Warfare. Prima ne întâmpina cu un fundal sonor plat si oarecum grav, dublat de un sample de pian care devine enervant dupa ceva vreme. O surpriza placuta vine din partea lui Method Man, care nu se teme sa-si extinda vocabularul de la povesti dure de strada la autoaprecieri laudative: "Snakes, leeches surround the righteous/ I link the diversion shot, then slip with the swiftness/ The weaver raindrop, leavin the eye confused/ Understandin blurred, cloudy electrical storms occur/ from the Masta, classical head bang slang/ The deaf tone rises like the blind and dumb/ Lickin shots at the microphone, Iron Lung"... Digi Warfare, prezinta un ritm old-school cu bas murdar si multe sample-uri interesante, dar un Masta mai putin inspirat liric. În afara de faptul ca se autonumeste al noualea membru al clanului si poate faptul ca îsi arata respectul fata de câtiva dintre parintii hip-hop-ului, nu este nimic demn de retinut din versurile sale, majoritatea exprimate la persoana întâi. Aceeasi linie o urmeaza si Old Man, o productie funky dominata de RZA la productie si microfon, dar cu un ODB dezastruos pe refren.

Vibe-ul pozitiv primeaza pe masura ce ne apropiem de final. School consemneaza cea mai buna interventie a lui RZA, în timp ce Masta pare umil si modest când se refera la începuturile sale în ale MC-ingului si faptul ca nu avea curaj sa puna mâna pe microfon, preferând sa se numere printre spectatori. Interesanta mai ales schimbarea de beat si de orientare efectuate dupa ce MC-ul îsi scuipa prima strofa, cu o subtila tranzitie de la sinistru la old-school. Tru Masta preia din nou controlul asupra sound-ului pe Silverbacks, alaturi de Inspectah Deck si GZA, pentru o noua creatie solida. Daca ai habar de "Rebel I.N.S." si "The Genius", vei sti la ce sa te astepti, iar daca nu, trebuie sa afli pe cont propriu. LP-ul se încheie cu Masta Killa, piesa pe care o consider de departe drept cea mai reusita. O atmosfera mistica, foarte orientala, luata parca dintr-un film chinezesc vechi, cu multe viori si sample-uri Kung-Fu bine adaptate schimbarii frecvente de ritm ce dau o nota de modernism productiei (semnata de aceasta data Baby Docks). Sub aspect liric, Masta livreaza genul de versuri care necesita reascultari pentru a le întelege profunzimea si întelesul ascuns.

Multi vor spune ca No Said Date este un clasic, dar treburile nu stau chiar asa. În ciuda acestui fapt, ramâne sound-ul cel mai apropiat de clasicul Wu din perioada 1993-1995 si totodata o palma usturatoare data de Masta colegilor care au sacrificat calitatea în favoarea vânzarilor. O încheiere a capitolului noua, singurul care lipsea din "Wu Saga", o saga care va continua probabil la fel de neinspirat cum ne-a obisnuit în ultima perioada. Totusi, ramâne o urma de speranta – posibilitatea ca acest LP sa devina contagios...

Alegerea recenzentului:
Masta Killa

Wu-Tang Clan - 8 Diagrams

16.12.2008

Imperiul Wu (cunoscut pentru analogia la kung-fu chinezesc, sah, filozofia taoista si bocancii Timberland) a cucerit lumea intreaga prin promovarea rap-ului crud, lipsit de influente. Nu va [citeste]

Wisemen - Wisemen Approaching

18.04.2007

Dupa ce a facut cunostinta cu industria muzicala americana si a produs piese pentru RZA si Masta Killa dar si pentru alti afiliati Wu, precum Black Market Militia, Hell Razah ori Blue [citeste]

DJ Muggs vs GZA/The Genius- Grandmasters

06.12.2005

Asemenea oricarui gen muzical, hip-hop-ul isi are trendurile sale. Studiindu-le mai atent, observam ca in fiecare an apar artisti/producatori ce primesc o atentie sporita din partea media si [citeste]

Ol' Dirty Bastard - Osirus: The Official Mixtape

04.03.2005

Atât ca MC, cât si în afara scenei, Ol' Dirty Bastard s-a remarcat printr-un comportament excentric. Fire imprevizibila, a dus o existenta tumultoasa, plina de satisfactii, [citeste]

Rahzel - Rahzel's Greatest Knockouts

10.11.2004

Dupa aproape cinci ani de la excelentul debut solo Make the Music 2000, Rahzel – "The Godfather of Noyze" – se întoarce pentru a instaura al doilea descalecat al [citeste]

Method Man – Tical 0: The Prequel

08.07.2004

Desi apar o multime de albume anual, statutul muzicii rap nu mai e acelasi ca în urma cu câtiva ani. Daca e sa analizam putin problema, realizam ca majoritatea albumelor lansate [citeste]

Masta Killa - No Said Date

Rating: 3.9/5

Data lansarii: 2004

Label: Nature Sounds

Tracklist:

01. Born Chamber
02. Grab The Mic
03. No Said Date
04. Last Drink
05. Love Spell
06. The Future
07. D.T.D.
08. Whatever
09. Secret Rivals
10. Skit
11. Digi Warfare
12. Old Man
13. Queen
14. School
15. Silverbacks
16. Masta Killa