Common - Finding Forever

Scris pe 04.01.2008 de DJ Strike

O data atinsa o varsta si o maturitate artistica, in mintea celor mai multi artisti apare intrebarea caracteristica momentelor de criza: "Din tot ce mi-am propus sa fac, ce am reusit sa realizez pana acum ?". Privind inapoi mare parte din ei isi dau seama ca procentajul propuneri-realizari nu este unul favorabil, iar de aici pana la alunecarea pe o panta a exceselor nu e mult. Altii se multumesc sa-si spuna ca putinul realizat a fost facut cu daruire totala, si chiar daca nu au atins notorietatea dorita iar vanzarile nu au bulversat asteptarile contabililor, spera ca operele lor vor continua sa existe peste ani ca o marturie a actului artistic. In cei peste 15 ani de activitate, cumuland 7 albume, Common a reusit sa devina cel mai reprezentativ MC al orasului Chicago - Can I Borrow A Dollar? si One Day It'll All Make Sense, sa-si perfectioneze stilul - Like Water For Chocolate si Be, a clamat declinul culturii hiphop - Ressurection dar a lasat loc si experimentelor - Electric Circus. Indeajuns de multe argumente pentru a ramane in memoria ascultatorilor ca o figura importanta. Al saptelea LP din cariera il gaseste pe cel cunoscut initial sub numele de Common Sense sub impulsul intrebarii enuntate anterior, doar ca de aceasta data tinta MC-ului este una cu bataie lunga - Finding Forever.

Scos la G.O.O.D. Music, Finding Forever incearca sa gaseasca calea de mijloc intre doi producatori ce au marcat definitiv cariera lui Common - J Dilla si Kanye West. Infaptuirea acestei concesii a presupus realizarea unui artificiu despre care autorul lui Graduation marturiseste ca i-ar fi fost inspirat de Steven Spielberg. Regizorul american i-ar fi marturisit ca a regizat A.I. in maniera in care crede ca ar fi facut-o Steven Kubrick. Impresionat de destainuirea vedetei de la Hollywood, Kanye a gandit muzical cel mai nou album al lui Common, ca un omagiu adus producatorului din Detroit.

Dupa obstescul Intro - orchestrat si instrumentat de Derrick Hodge, 'Ye isi face aparitia pe refrenul lui Start The Show, intrarea in scena a lui Common fiind punctata de atacuri la adresa rapperilor de parada: "With twelve monkeys on stage it's hard to see who's a gorilla/ You was better as a drug dealer". Productia lui West e sinonima cu folosirea de sample-uri, pentru piesa de inceput acesta facand uz de harpa lui Dorothy Ashby de pe By The Time I Get To Phoenix. Cel dintai single - The People - il plaseaza pe autorul lui I Used To Love H.E.R. in rolul de reprezentant al unei comunitati, ce nu s-a dovedit foarte receptiva la muzica sa, dar cu care el se identifica: "Why white folks focus on dogs and yoga/ While people on the low end tryin to ball and get over/ Lyrics are like liquor for the fallen soldiers/ From the bounce to the ounce, its all our culture". Suprinzatoare e afirmatia din refren: "My daughter found Nemo, I found the new Preemo" venita dintr-un exces de recunostinta fata de concitadinul sau (care sampleaza din Long Red - Mountain, We Almost Lost Detroit - Gil Scott-Heron & Brian Jackson si Let The Drums Speak - Fatback Band) asemanat cu DJ Premier. Pentru a-i intari spusele, Kanye pune cap la cap cateva beat-uri din sample-uri (Tezeta a lui Seyfu Yohannes) pentru un instrumental "vintage" in stilul Crooklyn Cuts - The Game. Ba mai mult, DJ Premier e invitat sa garniseasca refrenul cu scratch-urilei caracteristice (inspirate de Half Good, Half Sinner al lui O.C.), in timp ce MC-ul din Chi-City dezvaluie dedesubturile industriei muzicale: "I never kissed the ass of the masses, I'm the black molasses/ Thick and I lasted past these rat bastards", "Punchlines are like jab hits to rappers/ Whose careers now ashes it's too many slashes/ In his name, came in the game these gun-clappers/ From weak lines to clothing lines to an actress". Aviditatea pentru materie si faima face obiectul celui de-al treilea single - Drivin Me Wild - ce beneficiaza de neasteptatul aport vocal al lui Lily Allen. Intr-un interviu recent autorul lui Be povestete cum a ajuns sa colaboreze cu interpreta britanica: "We created the music for Drivin Me Wild - Kanye did, and I started writing to it. And from the concept that he heard me writing he started thinking of some type of melody and chorus. And he said: «Do you know who would sound good on this? Lily Allen!». I listened to her stuff and I was like: «Oh man, she would be fresh». So we called her and she came to the studio after her show. She laid her vocals but at that point she was tired. So we had her come back and she was really fresh. We just vibed out, me and her. She kicked off her shoes and lit a cigarette and rocked it." Problemele de ordin social ale individului si ale comunitatii de culoare sunt expuse pe U, Black Maybe, o piesa cu aer neo-soul datorat interventiei lui Bilal de pe refren dar si sample-urilor de pe Black Maybe al lui Stevie Wonder & Syreeta Wright. Nu putea sa lipseasca oda adusa cartierului - Southside, ocazie cu care 'Ye i se alatura lui Common la micorfon, pentru a-si evoca orasul natal. Devo Springsteen reuseste sa-si faca treaba la fel de bine ca si varul sau, vocea Ninei Simone cu al ei Don't Let Me Be Misunderstood completand povestile dramatice ale unui baiat destept ajuns la coltul strazii si ale unei studente dependente de droguri - Misunderstood.

Transparenta si sinceritatea au fost dintotdeauna atuurile MC-ului ce a debutat in 1992 cu Can I Borrow A Dollar?. Stau dovada adevarate balade de dragoste precum: The Light (Like Water For Chocolate), Come Close (Electric Circus) sau Love Is (Be). La acestea se adauga singura piesa produsa de J Dilla pe Finding Forever - So Far To Go. Aparuta initial pe The Shining, So Far To Go inglobeaza cunoscutul beat "Bye" al lui Jay Dee precum si sample-uri din Don't Say Goodnight (It's Time for Love) apartinand celor de la The Isley Brothers. In semn de recunostinta pentru prietenia ce i-a legat pe cei doi membri Soulquarians, regretatului producator ii este inchinata ultima piesa - Forever Begins. Otpustul ii apartine ca si pana acum, tatalui lui Common, Lonnie Lynn, ce vorbeste despre nemurire.

Finding Forever reprezinta opera de maturitate (sau echilibru) a celui ce infatiseaza imaginea neo-rapperului (fie ca se imbraca de la Gap sau nu). Chiar daca nu va ramane in istorie ca fiind cel mai bun produs al lui Common, Finding Forever e unul dintre cele mai bune albume ale lui 2007 si totodata dovada vie ca hiphop-ul traieste.

Alegerea recenzentului:
Drivin Me Wild feat. Lily Allen
The Game
Misunderstood

Common - Universal Mind Control

26.01.2009

Obisnuia sa iubeasca hip-hop-ul la inceput anilor '90 dar i-au trebuit opt albume si cinci filme pentru a trece de la  "I Used To Love H.E.R." la "When it comes to hip-hop/ It's just me [citeste]

Lupe Fiasco - The Cool

19.12.2008

Ceremonia de decernare a premiilor VH1 HipHop Honours din 2007 nu va fi uitata cu una cu doua. Motivul il reprezinta micul „fiasco“ al lui Lupe Fiasco in momentul in care [citeste]

Talib Kweli - Eardrum

21.12.2007

Comunitatea de dupa 2000 l-a incoronat (vorbind, desigur, la modul figurat) pe Talib Kweli cu titlul de "Hip-Hop Adevarat". Inaltul rang a fost obtinut prin talent, perseverenta, inovatie, [citeste]

Sa-Ra - The Hollywood Recordings

15.10.2007

Cum va suna hip-hop-ul atunci cand in loc de cocaina se va priza praf cosmic? Raspunsul se ascunde pe albumul The Hollywood Recordings apartinand trio-ului californian Sa-Ra. Inca nu pot [citeste]

The Game - Doctor's Advocate

10.02.2007

Fiecare individ se exprima la nivelul posibilitatilor sale. Considerati-o lege nescrisa sau truism, afirmatia reflecta purul adevar. Hi-Tek a ales sa-si sugereze progresul artistic printr-o [citeste]

Nas - Hip Hop Is Dead

27.01.2007

In ciuda funeraliilor proclamate de Nas, Hip-Hop-ul traieste. Ce-i drept, nu se afla in cea mai buna forma a sa: l-a cam orbit sclipirea lanturilor de platina, a ramas de cateva ori fara [citeste]

Gang Starr - Mass Appeal: The Best of Gang Starr

12.01.2007

Gang Starr si-a castigat reputatia unui grup de elita al hip-hop-ului, producand de-a lungul anilor '90 o serie de albume ce frizau perfectiunea. In toata aceasta perioada, membrii sai si-au [citeste]

Jay-Z - Kingdom Come

01.01.2007

M-am intrebat de mai multe ori in ultima perioada de ce a revenit Jay-Z? De ce a dorit sa mai lanseze un album? Mai era nevoie sa demonstreze ceva, cuiva? Raspunsul la aceste intrebari e [citeste]

Hi-Tek - Hi-Teknology 2: The Chip

18.11.2006

Cu riscul de a apela la un cliseu, voi incepe aceasta recenzie prin vesnica referie la coperta. Nu din lipsa de inspiratie, ci din simplul motiv ca una bine gandita da, de obicei, indicii [citeste]

DJ Cam - Revisited by

19.10.2006

Remixurile sunt intotdeuna arme cu doua taisuri. In incerecarea de a-si revizui propriile piese in scopul imbunatatirii lor, artistii pot cadea usor in cealalta extrema sfarsind prin a le [citeste]

The Game - The Documentary

05.04.2005

Sa recunoastem meritul artistic al celor de la G-Unit – daca nu în cadru muzical, macar la copertat albume. Ce-avem aici? "Tânar MC la început de drum, caut urgent [citeste]

Ol' Dirty Bastard - Osirus: The Official Mixtape

04.03.2005

Atât ca MC, cât si în afara scenei, Ol' Dirty Bastard s-a remarcat printr-un comportament excentric. Fire imprevizibila, a dus o existenta tumultoasa, plina de satisfactii, [citeste]

Jeru the Damaja - The Sun Rises in the East

03.02.2005

The Sun Rises in the East apare într-o perioada cu totul deosebita în istoria hip-hop-ului. Pe lânga faptul ca atunci avea sa ia amploare lupta dintre Est si [citeste]

DJ Cam - Liquid Hip Hop

20.09.2004

Nu fara bucurie l-am regasit pe DJ Cam – "the audio alchemist" – în plicticoasele noastre cd-shopuri. Desi îl mai ochisem într-o colaborare cu Tassel & [citeste]

Common - Finding Forever

Rating: 4.3/5

Data lansarii: 2007

Label: G.O.O.D. Music

Tracklist:

01. Intro
02. Start The Show
03. The People
04. Drivin' Me Wild
05. I Want You
06. Southside
07. The Game
08. U, Black Maybe
09. So Far To Go
10. Break My Heart
11. Missunderstood
12. Forever Begins

The People

I Want You

The Game

Drivin Me Wild