Burial - Burial

Scris pe 04.08.2007 de Cypher

Sunt un tip destul de old-school. Prefer vinilul mp3-ului, hardware-ul VST-urilor, pantofii sport vintage celor din colectia vara '07 si sunt ferm convins ca in anii '90 s-a produs mai multa muzica buna decat in deceniul asta. De aceea momentele cand un gen nou apare si e ridicat in slavi sau unul isi (re)gaseste brusc popularitatea ma fac mai degraba sa ridic din umeri si sa astept ca trecerea timpului sa-i dovedeasca valoarea sau efemeritatea. Nici dubstep-ul nu m-a impresionat prea tare in prima instanta, pentru ca ulterior sa aud cateva piese care sa-mi schimbe parerea. Insa nimic nu m-a pregatit pentru momentul in care, asteptand un metrou intr-o statie aproape goala, la ore tarzii, am incarcat in player Burial.

Nimeni nu stie cine sta in spatele proiectului cu nume funerar. Proiectul omonim a aparut la label-ul Hyperdub, primind review-uri in mare majoritate stralucite, inclusiv de peste ocean. Iar daca "les connaiseurs" vor spune ca albumul e iesit deja de un an, cred ca multi inca se intreaba cu ce se mananca acest sub-sub-sub-gen muzical. Dubstep-ul reperezinta cea mai noua ramura din familia garage-ului, nu mai vechi de 3-4 ani. Inchipuiti-va un grime fara MC, mai putin agresiv, cu sub-bass pronuntat (de unde si radacina dub) si cu sound mai fin. Trebuie sa precizez insa ca ceea ce-mi rasuna acum in urechi paree la fel de indepartat de masa productiilor de gen pe cat era Sepultura de Led Zeppelin. Burial e pur si simplu muzica de anul 2015, pe cat de minimalista pe atat de plina, pe cat de simpla, pe atat de migalos lucrata.

Trebuie sa marturisesc ca ambianta in care am ascultat prima oara albumul a fost hotaratoare. In nici un caz nu-i muzica de dans si nici de "cilaut". E mai degraba potrivita pentru a-ti lasa mintea sa bata carari virgine, sau sa se ascunda printre zecile de sample-uri aranjate dupa tipare rar intalnite. It's trippy shit, y'all - cu atat mai mult cu cat dupa 5 minute de ascultat, basul ce bate in infrasonic si beat-urile frante tac brusc, iar tu iti dai brusc seama ca pe fundal se repeta un fasait de caseta sau ceea ce ar putea fi un sunet de foc trosnind inca de la inceputul piesei. Beat-urile sunt mereu sincopate, iar cate un snare sau hat mutat cu o saisprezecime de masura iti da impresia ca ritmul se impiedica mereu, pentru a se ridica instantaneu si a cadea iar si iar, ad infinitum. Asta in cazul in care tobele nu lipsesc cu desavarsire, precum pe Night Bus sau Forgive. Cate un hoover infundat apare din noapte, sfasie rapid intunericul, apoi se scufunda iar in basul ce ameninta sa inece totul. Peste toate, o suita de sample-uri aruncate intr-o dezordine ordonata, la momente precise, puncteaza flow-ul sonor: o moneda rostogolita pe masa, fragmente de voci, pocnete de vinil vechi, ploaie rapaind pe asfalt sau chiar un cutit scos din teaca. Iar daca atmosfera variaza de la dezolanta (Distant Lights) pana la calda (Broken Home), toate invita introspectia. Desi materialul este in marea sa majoritate instrumental, exista o exceptie - Spaceape, cu accent jamaican foarte pronuntat, reuseste ca prin voce si subiect, asternute peste cel mai amenintator negativ, sa ridice perii de pe ceafa ascultatorului. Un ultim track demn de mentionat e Prayers, cu tobe familiare oricarui fan Massive Attack, taiate si reconstruite delicios de pervers. Intregul CD iti da impresia unui tren mergand incet prin noapte, dar nu suficient cat sa poti sari din el, cu lumini ce apar si dispar brusc, precum si forme halucinante aparute in bataia farurilor. Iar lipsa numelor pentru prima si ultima melodie intaresc perceptia de nemarginire pustie.

Inchei acest review cu speranta ca v-am trezit oarecum curiozitatea vis-a-vis de un album ce ocupa un loc special in sfera muzicii electronice. Intr-adevar, nu se ridica la inaltimea marilor clasici, dar iti dai seama imediat ca-i altceva. Nu iti serveste nimic pe tava, nu iti ofera nimic spre consum, nu iti face nici un fel de invitatie. E pur si simplu acolo, exercitand o fascinatie ciudata si o atractie inexplicabila, "an alien virus, so alien, so viral".

Alegerea recenzentului:
Southern Comfort
Wounder
Forgive

Burial - Burial

Rating: 4.6/5

Data lansarii: 2006

Label: Hyperdub

Tracklist:

01.
02. Distant Lights
03. Spaceape feat. 0spaceape
04. Wounder
05. Night Bus
06. Southern Comfort
07. U Hurt Me
08. Gutted
09. Forgive
10. Broken Home
11. Prayer
12. Pirates
13.