Summerjam 2009

Scris pe 30.07.2009 de Alexandru Tzele

Summer Jam-ul organizat de cativa ani incoace de labelul independent Hades Records si-a mutat vara aceasta catrafusele in Vama Veche, localitatea boema de la malul marii in care este posibil orice, oriunde si cu oricine. Si bine au facut, caci altfel simti atmosfera de festival cu briza marii miscandu-ti firele parului  si nisip in picioare decat alergand de colo-colo prin diferite locatii intr-un Bucuresti imbacsit, jongland printre  tramvaie, autobuze, metrouri, masini, claxoane, beton. Impresia de libertate se potriveste la minune cu lirica, beaturile, sctratchurile, can-urile pline cu vopsea si miscarile de dans pe linoleum.

Daca in 2007 organizatorii au reusit sa aduca in fata platitorilor de bilet nume ca Defari sau R.A the Rugged Man, anul acesta line-up-ul a fost format aproape in intregime din trupe si artisti romani, de hiphop sau, o noutate pentru editia de anul acesta, de reggae. Si nu au gresit cu nimic pentru alegerea acestui line-up, cei 60 de lei platiti pe abonamentul de 4 zile si-au meritat fiecare zecimala valutara. Un festival reusit din punct de vedere al organizarii, cu sunet foarte bun si parteneri media importanti (MTV a transmis evenimentul), care si-a extins "tentaculele" si spre alte genuri muzicale, semn ca lucrurile sunt intr-o continua expansiune la Hades Events.

Joi - 23.07.2009 - nu s-au intamplat foarte multe, nu a urcat pe scena niciun mc sau cantaret, cu exceptia lui Butch care a inaugurat evenimentul in stil propriu cu "poc-poc" si "braaaaap". Mai mult singur, caci eram o mana de oameni – stingheri si d-abia ajunsi in Vama in cazul grupului meu. Ca bonus, am pasit in Goblin exact in momentul cand cei din staff-ul tehnic strangeau linoleumul pe care tocmai se desfasurase concursul de breakdance. DJ Limun a incalzit atmosfera pana spre dimineata cu loop-uri de tobe din scoala veche de hiphop si reggae. La un moment dat, mai spre rasarit, niste muncitori au inceput sa ridice un gard care sa imprejmuiasca clubul in care se desfasura Summer Jam-ul. Cativa bounceri s-au postat in fata intrarii din "curtea" clubului, iar cei cu abonamente au putut sa isi procure bratarile galbene inscriptionate cu Summer Jam ’09. S-a gasit si merchandise (pana sambata), un stand intesat cu cd-uri si tricouri marca Hades Records, Facem Records sau alte label-uri mai micute de prin tara. Mi-a trezit interesul Raku - In mediul vitreg, editie noua. Cei interesati de acest material clasic si rar sa il caute caci se gaseste… si e si in tipla.

Vineri lucrurile s-au radicalizat, cum s-ar spune in fotbal. Iar am pierdut concursul de breakdance, ora 18:00 (m-am uitat pe programul eventului si asta era ora de incepere pentru concursul de breakdance) gasindu-ma pe plaja, sorbind din bere. De abia pe la zece si ceva seara am ajuns prin club. Ceva mai  multa lume decat in seara precedenta, cat sa semene cu un palc omogen de reparasi veniti la un concert hiphop. Au inceput Katana, care printre aluzii la nemultumirea fata de faptul ca nu au mai tinut un concert de foarte mult timp, au cantat piese de pe noul album si hitul lor vechi - Amintiri din copilarie. A urmat Axes (sau Axesinho, dupa cum s-a alintat singur mc-ul de la, acum defuncta, U.S.M) care a cantat Tarfe masculine si alte cateva piese pe care nu le-am recunoscut.  Cred ca publicul era cam de 3 randuri, primele. Pot spune ca am stat in primele randuri dar nu pentru ca sunt un fan Axeshino ci pentru ca era semigol Goblinul la ora aceea. Nu imi ramaneau de facut decat drumuri continue pana la bar si inapoi pentru combustibil. Stiam ca urmeaza Raku si aveam nevoie de energie. DJ Undoo si Yazee formeaza Shy Beats si concerteaza formidabil. O combinatie de muzica frumoasa si pretentioasa care este redata liric exclusiv in engleza. Au lansat si un album acum cateva luni, ia-l ca merita. Cumicu a urcat pe scena secondat de Bufu si de un DJ al carui nume nu l-am retinut. Deja era ceva agitatie in sala, Cumicu este totusi un mc cu ceva priza la un public, sa-i zicem, generalist, care nu asculta strict hiphop. Si erau destui insi si inse din categoria aceasta in sala, sau cel putin asa i-am catalogat luand in calcul urmatoarele criterii: fete necunoscute, priviri stinghere, nemiscare. Chiar mi-a atras atentia o tipa care a filmat in intregime concertul Cumicu. Am intrebat-o daca este de la o revista sau de la un site de specialitate. Nope, era doar mare fana Cumicu. Am recunoscut  Cocalari comunitari si am cantat si eu doar refrenu alaturi de public. Mi s-a parut tare ca in primul rand, chiar in fata scenei, se afla un tip cu tricou roz si parul dat cu o tona de gel care stia cam toate versurile melodiei lui Cumicu si care se manifesta zgomotos. Oare nu si-a dat seama ca si-a luat un foarte urat humiliation ?

Raku a fost highlight-ul serii. Dupa cateva minute de reglari de microfoane si ajustari de monitoare, Raku a intrat in forta aclamat de un public trezit din somnul plictiselii. “Ninjacu! Raku ninjacu, Raku ninjacu!”, strigau oamenii din sala, semn ca  albumul Rezistenta lansat de curand nu a trecut prin urechile fanilor fara sa lase anumite ticuri verbale si expresii memorabile. Show-ul a fost destul de complex, cu efecte pe voce, delay-uri si Undoo scratchuind  “in premiera pe sase optimi”, dupa cum s-a exprimat Raku. A fost o prestatie lunga, de peste o ora, in care s-au “inghesuit” bucati de pe Proiectul Verde, strofe memorabile de pe albumul Explicit si piese de pe In mediul vitreg, Rezistenta sau albumele Zale.

A urmat Root Souljah, o trupa de rastafarieni bulgari cu instrumente live. Am stat un sfert de ora, m-am plictist si am plecat spre Expirat. M-am intors repede in Goblin si am dantuit pana pe la patru dimineata pe muzica bagata de o tipa. Satul de atata reggae am facut cateva semne de atentionare catre dj-ita, dupa care i-am aratat semnul WU. Mi-a zambit si mi-a intors gestul, imitand cu mainile bataia de aripi a pasarilor in zbor.

Aforic, Dragonu, Pytt, AntoNestor si RPG au fost eroii principali ai serii de sambata. Nu se poate sa nu ii cunosti, sunt veterani ai editiilor de battle organizate de Hades Records. Cele cateva zeci de minute de batai lirice s-au apropiat mai mult de wrestling decat de competitie. Un spectacol cum de mult nu am mai vazut pe la concursurile de gen. Mult deasupra celorlalti participanti a fost Dragonu (castigator al concursului) "nenorocit" care si-a distrus rivalii cu un combo de Uzzi, voce de toba sparta, cuvinte silabisite, AK-47, latin-thuggnometry, metafizica, ciuperci mexicane si postmodernism. Un stil nou care a prins foarte bine la public si care are sanse mare sa devina legendar in viitor. Pe langa 47 au mai prestat un Aforic  ghidus ca intotdeauna si detasat de ce se intampla pe scena, un Pytt  concentrat ca intotdeauna si implicat la maxim in punch-uri, interne si vorbele aruncate de adversar, un AntoNestor energic si dubios de rasist si un RPG rararit. Cage (nu rapperul ci grafferul) a prezentat concursul si a devenit artagos cu cei de pe scena reusind performanta de a-si lua cateva glume de la Aforic. Momentul penibil a venit de la RPG si AntoNestor care au incercat sa diversifice treaba rugand prietenii sa le trimita pe telefon teme pentru battle. Toata tarasenia a durat aproximativ un sfert de ora, timp in care injuraturile au curs suvoi si cerintele gen "Plecati in sloboz de pe scena!" au devenit adevarate sloganuri. Funktastics au inceput bine urand publicului un calduros “Buna seara Mamaia!” dupa care au dat pe goarna piese nemaiauzite de mine pana atunci. Doar cea cu “Gimmie the real vibes” (are si videoclip) cu Boogie mi-a facut putin cu ochiul. Desi Nimeni Altu s-a intins la “vorba” cu mult peste spatiul rezervat lui nu am auzit plangeri din partea publicului sau huiduieli. Totusi, nu avem de-a face aici cu RPG sau AntoNestor. N.A a cantat piese de pe albume nelansate inca  pe motiv ca “in concerte cantam ce nu e cunoscut, piesele lansate le puteti asculta acasa de pe disc”. A bagat piese cu refrene gen “da-te-n mortii ma-tii/da-te-n mortii ma-tii”, a lansat un mic manifest impotriva educatiei institutionalizate si pe final a strigat cu putere “Jos comunismul” alaturi de public. La un moment dat ramasesem cu gura cascata, nu imi venea sa cred ca respira omul acesta. Livra rimele fara oprire, fara greseala si perfect pe beat. La Veritasaga nu am mai rezistat, era prea cald in incinta. Cand m-am intors, Jhivago era la bustul gol si publicul cu mainile intepenite in aer.  Pe la aproximativ 04:30 intra Maximilian, acompaniat la platane de baietii de la Agresiv. Nordului, Dragoste nebuna, Pe langa telefon, Volumul la maxi…milian sunt hiturile care au produs ruperi de corzi vocale din partea publicului aflat la ora 5 dimineata in Goblin pe 26 iulie 2009 si  multumiri sincere din partea lui Maximilian. Doi DJ de reggae (CHesarion & Selecta B) au trecut la pupitre spre dimineata. Zorii zilei m-au prins savurand o cafea in Goblin, privind ploaia torentiala care parea sa nu se mai termine. O noapte furtunoasa. Duminica a fost o zi de mahmureala. Putina lume in Goblin, muzica hiphop pusa de Undoo sau Truth, mese de fusbol cu multi oameni pe langa ele, atmosfera placuta. Pacat ca a doua zi trebuia sa prindem un tren spre casa.

Concert Armada

22.12.2008

Pe asta nu puteam sa-l ratez! Din mai multe motive. Intai, pentru ca era primul concert Armada in Cluj-Napoca. Apoi, nu ii mai vazusem pe cei de la CTC & Co. in concert de o groaza de [citeste]

Concert Raekwon

10.04.2006

Nici bine nu s-a terminat euforia din preajma evenimentului hip-hop major de la Sala Polivalenta cand Wu-Tang Killa Beez (continuarea flagelului Wu-Tang) veneau pentru prima [citeste]

Battle Off Da Dome 2004 - Finala

10.12.2004

Battle, battle, battle... Doi oameni, doua microfoane si un beat. În general, concurenta scoate la iveala ce este mai bun din noi, inclusiv în cazul muzicii. Cât despre [citeste]

Data: 23-26.07.2009

Locatia: Vama Veche